vineri, 5 august 2016

...

alb

pentru ca nu avem ceva a ne spune
nu-ti voi spune

ca nu am inteles nimic din ce a fost
nici ce s-a intamplat
incat am renuntat atat de brusc si apasat
un pic de la mine, un pic mai mult de la tine
si s-a incheiat

ca pareai ca vrei si simti
dar mai apoi te transformai in vrajitoare cu dinti
ca m-am simtit iubita si dorita
dar in acelasi timp barfita sau hulita
nu-ti voi spune

nici ca m-am simtit nedemna si prea putin buna
sau agresiva sau smintita
doar pentru ca tu sa justifici motive
de a ma arunca in oala cu alte naive
conduse in roluri de psihopate
si aruncate


ca m-am simtit ca un cobai
intr-un laborator de incercat trairi si deveniri
si adorari si detestari
si mai ales fugi de scenarii cu frici

sau analizata-n terapii
cu tine in rol de salvator
sau prieten si iubit si complice
dar in acelasi timp un fel de altceva inselator

nu-ti voi spune ca mi-a fost rusine ca am simtit
ca m-am bucurat
si am crezut ca esti sincer cand spuneai
ca sa fii vulnerabil nu e pacat

nu o sa-ti spun
ca acum gasesc urat comportamentul tau
sau vorbele taioase si reci
nici ca mi se pare de neconceput
ca nu m-ai indragit mai mult
nici ca dorinta ta de libertate
mi se pare acum un fel de a profita de noi toate

nu-ti voi spune

ca acum mi-e rusine ca te-am dorit
ca ai aflat ca te doresc
si mi-am dorit mai mult
si inca imi doresc
si nu-ti voi spune ca gasesc lipsit de sens
ca tu sa taci si sa fugi ai ales

nu-ti voi pune nici ca mi se pare nedrept
si nici ca de maine voi uita
sau ca rusinea o voi transforma-n mandrie
si-o sa mi-o leg la gat cu o franghie

nu o sa-ti spun nici ca de astazi
imi strig iubirea mea
cu voce tare
si n-ai decat sa o tulesti in goana mare
si sa-mi dispari de tot din cale

nu-ti voi spune nici sa te gandesti la mine
m-am plictisit sa fiu nedorita
sau sa vad bravura
pe post de caldura
sau fuga pe post de dorinta matura

ziceai ca eu nu-s cea matura
dar unde-i spiritul
din cel ce se-amorteste cu prea multa bautura
si-si lasa orgoliul si raceala sau sadismul
sa-i fie calauza
si unde-i sacerdotul din cel ce de iubire fuge?

te-ai inselat in privinta mea
crezi tu in infinita ta intelepciune
si ai decis sa ma usuci cu frunzele de toamna
asa ca nu-ti voi spune
ca ce s-a intamplat
m-a ranit sau m-a marcat
ca inca imi e greu sa iert

pentru ca ce avem noi a ne spune?
asa ca nu-ti voi spune

si voi pleca cu inima mea "slaba"
catre o lume cu adevarat alba

Niciun comentariu: